Instrumentele financiare de la A la Z: Evoluţii conceptuale privind instrumentele financiare
Autor:
Prof. univ. dr. Elena DOBRE
JEL:
DOI:
Cuvinte cheie:
titluri de valoare, standarde internaţionale, investiţii financiare, titularizarea creanţelor, securitizare
Abstract:
De la conceptul de titlu de valoare, definit iniţial numai din punct de vedere juridic şi comercial, teoria şi practica titlurilor de valoare a cunoscut evoluţii conceptuale noi, prin abordarea financiară şi contabilă a titlurilor de valoare. De la titluri (înscrisuri) ce încorporează valori patrimoniale (efecte de comerţ şi titluri reprezentative de mărfuri), s-au dezvoltat concepte noi în plan financiar şi contabil şi anume: titlurile financiare şi instrumentele financiare. Această evoluţie a urmat dezvoltării pieţelor financiare pe care aceste titluri se tranzacţionează şi nevoii de a contabiliza cât mai fidel tranzacţiile şi efectul financiar al acestora. Astfel, titlurile de valoare sub forma efectelor de comerţ şi a titlurilor reprezentative de mărfuri se regăsesc numai pe piaţa neorganizată şi pe piaţa financiară monetară sau pe termen scurt, pe când titlurile financiare (valorile mobiliare) se regăsesc masiv pe piaţa financiară pe termen mediu şi lung (piaţa de capital).\r\n\r\nSe observă că pe piaţa de capital abordarea financiară şi cea contabilă converg către structurarea titlurilor de valoare în funcţie de gradul de agregare pe piaţă a conţinutului lor, în titluri primare şi titluri derivate sau derivative şi, respectiv, în instrumente financiare primare şi derivate. \r\n\r\nEvoluţia conceptuală privind titlurile de valoare s-a produs şi pe fondul relaţiei dintre abordarea contabilă şi abordarea financiară a titlurilor de valoare, prin prisma utilizării de către întreprindere a titlurilor de valoare în activităţile sale fundamentale: investiţii, finanţare, exploatare. Teoria şi practica contabilă actuală a instrumentelor financiare pune în evidenţă experienţa diferită în cele mai multe dintre ţări privind aplicarea de principii contabile similare, de unde şi apariţia de concepţii de normalizare diferite şi anume: concepţia continental europeană, concepţia anglo-saxonă, concepţia americană. Normele contabile americane definesc trei categorii de titluri ce sunt gestionate de întreprindere: titluri deţinute până la scadenţă (Held - to- maturity securities), titluri deţinute pentru tranzacţionare (Trading securities), titluri disponibile pentru vânzare (Available – for – sale securities). \r\n\r\nÎn funcţie de participarea la capitalul social al întreprinderilor emitente de titluri, imobilizările financiare s-au grupat conform definiţiilor din reglementările contabile armonizate (OMFP nr. 94/2001) din România astfel: titluri de participare, titluri de participare strategice, interese minoritare, investiţii semnificative. În prezent, reglementările contabile conforme cu directivele europene (OMFP nr. 1752/2005), grupează în bilanţ titlurile de valoare care sunt în acelaşi timp instrumente financiare, în : imobilizări financiare, investiţii pe termen scurt, împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, cu prezentarea separată a împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni convertibile. Un fenomen ce a luat amploare ca urmare a dereglementării pieţelor financiare a fost titlurizarea creanţelor, fapt ce a diversificat titlurile de valoare tranzacţionate prin apariţia de noi titluri, precum obligaţiunile ipotecare în SUA (MBS-Mortgage Backed Securities). \r\n\r\nTitlurizarea creanţelor prin Fondurile Comune de Creanţe este o inovaţie a pieţelor financiare şi a cunoscut o mare dezvoltare mai ales în SUA, dar şi în alte state cu experienţă financiară, cum este Franţa. În România, conform noii reglementări în domeniu, titlurizarea creanţelor este denumită securitizarea creanţelor.