Competentele digitale ale contabililor de gestiune: o analiza comparativa intre tarile Uniunii Europene
Autor:
Sinziana-Maria RINDASU, Liliana IONESCU-FELEAGA, Bogdan-Stefan IONESCU, Ioan Dan TOPOR
JEL:
J24, M41, O33
DOI:
10.20869/AUDITF/2023/172/027
Cuvinte cheie:
competente digitale; contabilitate de gestiune; profesia contabila; anunturi de angajare;
Abstract:
Schimbarile determinate de cea de-a Patra Revolutie Industriala genereaza modificari semnificative in setul de competente digitale necesare practicienilor din domeniul contabilitatii manageriale. Astfel, pentru a putea continua asigurarea relevantei profesiei, mediul universitar si organismele profesionale fac eforturi constante in actualizarea planurilor de studii pentru a raspunde eficient cerintelor formulate de mediul de afaceri. Astfel, scopul prezentei cercetari este de a identifica abilitatile digitale necesare practicienilor din domeniul contabilitatii de gestiune, prin analizarea cerintelor formulate de mediul de afaceri, si de a determina daca exista diferente semnificative intre tarile membre ale Uniunii Europene (UE) in functie de performanta digitala a fiecarei tari. Pentru indeplinirea acestui obiectiv, studiul adopta o abordare mixta, prin imbinarea metodelor de cercetare calitative cu cele cantitative. Rezultatele obtinute in urma analizelor efectuate indica faptul ca majoritatea companiilor considera necesare competentele digitale de baza, precum utilizarea eficienta a programelor de calcul tabelar, dar si abilitatile de lucru cu sisteme integrate, tehnologii de tipul Business Intelligence si sisteme de gestiune ale bazelor si depozitelor de date. Totodata, analiza comparativa derulata evidentiaza ca in cazul tarilor cu un nivel crescut de digitalizare exista un impact direct asupra cerintelor profesionale, nefiind identificate diferente semnificative intre tarile cu un nivel mediu si scazut de digitalizare, fapt ce accentueaza schimbarea rolului practicienilor ca urmare a digitalizarii extensive a proceselor din sfera contabilitatii manageriale. Prin urmare, rezultatele prezentei cercetari determina o serie de implicatii asupra mediului academic, organismelor profesionale si mediului de afaceri.
Abstract(219KB)
Articol(427KB)