Analiza comparativa privind practica de raportare a durabilitatii in Romania la nivelul rapoartelor de sustenabilitate
Autor:
Ovidiu Constantin BUNGET, Alin-Constantin DUMITRESCU, Valentin BURCA, Oana BOGDAN, Mario-Alexandru SOCATIU
JEL:
M21, M40, M41, M42
DOI:
10.20869/AUDITF/2024/176/027
Cuvinte cheie:
sustenabilitate; raportare sustenabila; GRI;
Abstract:
In prezent, exista o dezbatere aprinsa in jurul proliferarii reglementarilor de raportare non-financiara, motiv pentru care se manifesta o mare ingrijorare cu privire la scenariul mai putin probabil de armonizare a diferitelor cadre de raportare. Cresterea eforturilor de definire a reglementarilor globale sau cel putin regionale de raportare nefinanciara si de implementare a acestora prin sisteme de raportare corporative fiabile este limitata de barierele si provocarile ridicate de caracteristicile specifice ale tarii, industriei si companiilor. Intrebarea este cum se adapteaza companiile la acest peisaj confuz de raportare corporativa. Scopul acestei lucrari este de a efectua o analiza de referinta in ceea ce priveste completitudinea rapoartelor intocmite din perspectiva gradului de acoperire a checklistului GRI. Astfel, Initiativa Globala pentru Raportare, respectiv GRI, a elaborat un template sub forma de checklist pentru raportarea sustenabilitatii denumit GRI Content Index template, considerat element de referinta in analiza noastra in ceea ce priveste sustenabilitatea si dezvoltarea durabila si maparea diferitelor SDG-uri (respectiv Sustainable Development Goals cunoscute in Romania sub denumirea de Obiectivele de Dezvoltare Durabila), pe un esantion de companii listate la Bursa de Valori. Scopul cercetarii este acela de a oferi o imagine de moment a nivelului de transparenta al companiilor listate la bursa, privind durabilitatea modelelor de afaceri. Metodologia utilizata este bazata pe analiza cantitativa a indicelui GRI, iar implicatiile practice ale studiului releva in principal cele mai bune practici in domeniul raportarii sustenabilitatii, privite din perspectiva teoriei neo-institutionale, care evidentiaza fortele coercitive, normative si mimetice legate de dezvaluirile de sustenabilitate.
Abstract(322KB)
Articol(840KB)