Guvernanţa corporativă şi sistemul bancar

Autor:Marc CANNIZZO

JEL:

DOI:

Cuvinte cheie:guvernanţa corporativă; fraudă; Sarbanes-Oxley; pericol moral, distrugere creativă, imprumuturi ipotecare cu risc crescut; managementul riscului

Abstract:
Acest articol aduce în discuţie capitolul despre guvernanţa corporativă din cartea lui Alan Greenspan „Era turbulenţei“ (aparută în 2007). Greenspan este fostul preşedinte al Rezervei Federale a Statelor Unite. În cartea sa, el descrie evoluţia tipului autocratic de director general (CEO) în afaceri. El aduce în general critici legii Sarbanes-Oxley, afirmând că aceasta impune costuri nejustificate companiilor, însă recunoaşte că aceasta conţine, totuşi, şi prevederi utile.\rGreenspan susţine modelul anglo-saxon de guvernanţă corporativa, intrucât, in opinia sa, acesta produce, in general, cele mai mari beneficii economice, o ilustrare a acestui fapt fiind dominatia economică postbelică a Statelor Unite. El sustine, de asemenea, utilizarea in scopuri benefice a mecanismului de preluare a companiilor ca mijloc de penalizare a managementului incompetent şi de alocare a resurselor economice catre utilizări mai eficiente. Acest lucru face parte din ceea ce el numeste, citându-l pe economistul de origine austriacă Schumpeter, „distrugere creativă“.\rComentariile lui Greenspan sunt discutate în lumina problemelor recente din activitatea bancară internaţională (criza împrumuturilor imobiliare cu grad mare de risc şi tranzactiile neautorizate efectuate de funcţionari corupţi) şi în contextul pericolului moral aşa cum se relaţionează acesta cu sistemul bancar. „Leacul“ sugerat de Greenspan nu este însă complet satisfăcător, dată fiind importanţa băncilor mari pentru sistemul economic şi prioritaţile contradictorii ale autoritaţilor de reglementare, în special în ceea ce priveşte pericolul moral.\r\r