Consiliul Contabilităţii şi Raportărilor Financiare, la lucru!
Autor:
Corneliu CÂRLAN
JEL:
DOI:
Cuvinte cheie:
\N
Abstract:
Interviu cu prof.univ.dr. Maria MANOLESCU, Vicepreşedinte CAFR\r\r- Prioritatea acestui an – stabilirea sistemelor şi a mecanismelor de supraveghere\r\r- Temeiul legal al înfiinţării Consiliului Contabilităţii şi Raportărilor Financiare (CCRF) rezidă din Hotărârea Guvernului nr. 401/5 mai 2005. Despre cum lucrează, în fapt, Consiliul şi despre priorităţile acestuia în perioada care urmează, în interviul cu prof.univ.dr. Maria Manolescu.\r\r- Care este rolul acestui Consiliu, înfiinţat prin reorganizarea Colegiului Consultativ al Contabilităţii?\r\r- Crearea Consiliului Contabilităţii şi Raportărilor Financiare, ca organism independent, care reuneşte reprezentanţii tuturor instituţiilor şi organizaţiilor profesionale interesate de calitatea raportărilor financiare, este o consecinţă a procesului de preluare a unor obiective pe care România le are de îndeplinit în urma raportului de evaluare a aplicării Standardelor şi Codurilor în domeniul contabilităţii şi Auditului Financiar elaborat de experţii Băncii Mondiale, publicat în mai 2003. Evaluarea a urmărit stabilirea punctelor forte, precum şi a punctelor slabe, vizând atât domeniul reglementărilor, precum şi cel al organizării profesiilor privind domeniul contabilităţii şi auditului financiar. Astfel de probleme se află frecvent în atenţia Băncii Mondiale, care până acum a elaborat astfel de rapoarte în peste 38 de ţări.\rÎn ceea ce ne priveşte, în urma raportului respectiv s-a elaborat un plan de acţiune pentru rezolvarea tuturor punctelor slabe relevate, iar îndeplinirea acestuia, care urmăreşte cu prioritate îmbunătăţirea calităţii raportărilor financiare, este monitorizată de acest Consiliu (CCRF).\rObiectivele sale sunt foarte precis definite şi vizează în primul rând problema convergenţei reglementărilor naţionale în domeniul contabilităţii şi a auditului financiar.\rSuntem în anul premergător aderării la Uniunea Europeană şi este cât se poate de important ca la data integrării să nu avem nici un fel de diferenţe faţă de reglementările europene în acest domeniu. De altfel, după 1 ianuarie 2007 dacă devenim ţară membră a Uniunii Europene suntem obligaţi să aplicăm reglementările europene ca atare. Dacă acestea nu sunt asimilate corect în reglementările interne ne asumăm un risc foarte mare, risc care poate fi prevenit printr-o monitorizare atentă a procesului de conformare. De asemenea, obiectivul prioritar al Consiliului privind îmbunătăţirea calităţii raportărilor prin situaţiile financiare anuale poate fi asigurat printr-o monitorizare atentă a implementării reglementărilor contabile şi în domeniul auditului de către profesioniştii în domeniu, pe de o parte, iar, pe de altă parte, prin urmărirea modului în care administratorii îşi înţeleg răspunderea prevăzută de lege privind calitatea raportărilor cuprinse în situaţiile financiare.\r\r- Ce se întâmplă dacă în funcţionarea profesiilor amintite apar sincope, scăderi sau nesincronizări?\rCine le poate monitoriza şi, mai ales, cum se pot îndrepta eventualele neajunsuri?\r\r- Atribuţii în acest sens revin tot Consiliului, care potrivit actului de înfiinţare are atribuţii exprese privind supravegherea modului în care organismele profesionale urmăresc calitatea activităţii în domeniul contabilităţii şi al auditului financiar, cu prioritate la societăţile cotate şi la celelalte entităţi care prezintă interes public. Tocmai pentru a clarifica lucrurile, OMFP nr. 907/2005 defineşte entităţile de interes public. Astfel, de interes public sunt: băncile, societăţile se asigurare-reasigurare, societăţile supravegheate şi reglementate de CNVM, societăţile cu capital majoritar de stat, societăţile comerciale care au beneficiat de credite garantate de stat şi nu în ultimul rând societăţile cotate, respectiv societăţile ale căror valori mobiliare sunt tranzacţionate pe pieţele reglementate. În toate categoriile de entităţi menţionate ştim cu toţii că interesul public este major, iar cerinţele privind calitatea raportărilor financiare trebuie urmărite permanent şi supravegheate corespunzător.\rDin câte cunoaştem, fiecare din organismele profesionale, precum şi cele mai multe din entităţile pe care le-am amintit şi-au dezvoltat propriile sisteme de monitorizare, de control.\r\r- Cum îşi va exercita Consiliul funcţia de supraveghere?\r\r- Într-adevăr, pasul imediat următor îl va reprezenta stabilirea mecanismelor de supraveghere. Avem, desigur, aşa cum aţi sesizat, unele mecanisme primare. De exemplu, la nivelul Camerei Auditorilor Financiari există un Departament de monitorizare a calităţii auditului financiar. Printr-un mecanism de supervizare urmează să ne asigurăm că acest departament funcţionează corespunzător. În acest scop, printr-un sistem de teste şi alte proceduri care să aibă o consistenţă corespunzătoare, trebuie să ne asigurăm capacitatea de a identifica eventualele inconsecvenţe ale procesului de monitorizare implementat de CAFR. La rândul său, CECCAR şi-a organizat un control de calitate între confraţi, respectiv între membrii acestui organism. Iată că sunt două organisme, în care funcţionează două sisteme diferite de control al calităţii. În aceste condiţii trebuie stabilit dacă şi mecanismele de supraveghere este necesar să fie diferite. În acest scop, am cerut o asistenţă tehnică şi avem în derulare programe cu Banca Mondială, în urma cărora avem garanţia clarificării în detaliu a multora dintre problemele care intră în atribuţiile CCRF.\rDin tot ce am văzut până acum, mai toate ţările se află în procesul de instituire a mecanismelor de supraveghere care să fie foarte bine adaptate situaţiei din ţara respectivă. Lucrurile nu sunt de loc simple dacă avem în vedere faptul că, în cazul auditului financiar, supravegherea presupune implicarea în mai mică măsură a auditorilor financiari în acest proces. Totodată, persoanele implicate ar trebui să cunoască foarte bine domeniul auditului financiar pentru a putea sesiza elementele de neconformitate. În acelaşi timp trebuie rezolvată, pe de o parte, problema finanţării acestei activităţi de supraveghere, iar, pe de altă parte, calitatea persoanelor ce vor fi implicate în activitatea respectivă, astfel încât independenţa şi autoritatea profesională să fie pe deplin asigurate.\rProfesioniştii, fie ei din sfera expertizei sau a auditului, dar mai ales din domeniul contabilităţii practice, sunt preocupaţi de cerinţa ce se pune tot mai acut referitor la implementarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate. Concret, ce îşi propune Consiliul spre a sprijini acest proces?\rÎn primul rând, CCRF va trebui să monitorizeze, potrivit atribuţiilor care îi revin, programele de pregătire continuă a profesioniştilor în domeniu, astfel încât acestea să fie corelate cu procesul de implementare a Reglementărilor conforme cu Directivele Europene, iar, acolo unde se impune, cu cel de implementare a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară.\rPe de altă parte, a fost modificată şi completată Hotărârea de Guvern care reglementează activitatea Consiliului. Concret, pentru elaborarea Standardelor naţionale de contabilitate urmează a se crea două departamente distincte: unul cu atribuţii în elaborarea standardelor contabile pentru sectorul privat şi altul, similar, pentru sectorul public.\rDe asemenea, în corelare cu evoluţiile înregistrate de instituţiile similare care funcţionează în alte ţări membre ale Uniunii Europene, CCRF trebuie să-şi pregătească realist paşii de urmat, în conformitate cu statutul său de entitate independentă, astfel încât să-şi poată realiza obiectivele asumate, care - aşa cum aţi prezentat la început - sunt foarte importante şi nu sunt deloc uşoare.\r