Analiştii se pregãtesc pentru IFRS
Autor:
\N
JEL:
DOI:
Cuvinte cheie:
\N
Abstract:
• Analiştii sunt mai încrezători în IFRS decât cu an în urmă.\r• Tot mai puţini se aşteaptă la agitaţie pe piaţă\r• Dar şi mai puţini cred că IFRS le va da o imagine mai clară asupra poziţiei financiare reale a unei companii.\r\rAnaliştii consideră că înţelegerea şi cunoaşterea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) a crescut semnificativ în ultimul an, pe măsură ce companiile şi-au dezvoltat programele de comunicare şi informare, după cum arată un nou raport, din 2005, al Grupului de Raportare Financiară al KPMG International. Dar pe măsură ce cunoştinţele lor despre IFRS au crescut, încrederea că noile standarde de contabilitate le vor oferi o imagine mai bună asupra poziţiei financiare reale a unei companii pare să fi scăzut.\r\rEfectele benefice ale unei atitudini proactive a companiilor\rRaportul „On the Threshold of IFRS” este rezultatul unui studiu în rândul unui număr 100 analişti financiari. S-a observat că peste trei sferturi (76%) dintre analişti consideră că ei cunosc relativ multe sau destul de multe despre IFRS, în creştere de la 60% în urma unui studiu similar realizat acum un an. Concluziile acestui studiu, pe care le prezentăm în sinteză, considerăm că pot prezenta interes pentru auditorii autohtoni, dar şi în general pentru profesioniştii financiar-contabili şi managerii din România, ce se confruntă acum cu rigorile introducerii progresive a IFRS.\r\rAstfel aproape 4 din 5 analişti (78%) sunt încrezători că vor reuşi să facă distincţia între schimbările în rapoartele financiare care sunt rezultatul performanţelor în afaceri şi cele datorate schimbărilor în contabilitate, în timp ce acum un an doar 54% dintre analişti aveau această convingere.\r\rAceastă creştere a încrederii analiştilor pare a se datora, în mare măsură, unei abordări mult mai proactive din partea companiilor, care au întreprins demersuri pentru a-i informa pe analişti asupra schimbărilor la care să se aştepte în cazul raportărilor conform IFRS. Acum un an, 47% din analişti au menţionat că nu li se făcuse nici un fel de instruire de către companiile pe care le analizau cu privire la aplicarea IFRS, în timp ce acum această pondere a scăzut la doar 13%. Aproape 6 din 10 analişti spun că majoritatea sau toate companiile pe care le analizează le-au oferit informaţii, faţă de doar 12% cu un an în urmă. Aceste informări au fost apreciate ca fiind deosebit de eficiente, 82% dintre analişti calificând informaţiile primite ca fiind foarte sau destul de bune. Per ansamblu, 78% dintre analişti consideră că nivelul calitativ al comunicării din partea companiilor s-a îmbunătăţit faţă de anul trecut.\r\rMark Vaessen, şeful Grupului de Raportare Financiară al KPMG la nivel Internaţional, ce face parte din KPMG IFRG Limited, comenta: „În ultimul an a avut loc o creştere încurajatoare în cunoştinţele şi informaţiile despre IFRS. Companiile s-au implicat în mod activ pentru a se asigura că analiştii sunt la curent cu schimbările pe care le vor aduce noile standarde, şi multe dintre ele şi-au actualizat rezultatele pentru anul 2004 în conformitate cu IFRS pentru a se pregăti pentru primul an de raportare integrală conform IFRS de anul următor. Dar mai sunt încă multe de făcut. Având în vedere apropierea sezonului de raportări, companiile trebuie să furnizeze informaţii clare în încercarea de a se asigura că se face distincţia între schimbările contabile ce rezultă în urma trecerii la IFRS şi cele ce rezultă din performanţele lor în afaceri din 2005.”\r\r\r\rOptimism faţă de un posibil impact\rLa întrebarea referitoare la cât de bine înţeleg posibilul impact al IFRS asupra diferitelor domenii, răspunsul a fost că cel mai puţin înţeles domeniu a fost - ca şi anul trecut - cel al fuziunilor şi achiziţiilor. 54% dintre analişti recunosc că au cunoştinţe slabe (o situaţie doar puţin mai bună decât procentul de 61% înregistrat anul trecut). O explicaţie ar putea fi recentele schimbări propuse în contabilitatea fuziunilor şi achiziţiilor, care au dat naştere la multe controverse. Alte domenii, precum opţiunile de cumpărare a acţiunilor, instrumentele financiare şi pensiile, sunt mai bine înţelese. Prezentarea contului de profit şi pierderi este considerată ca fiind cea mai bine înţeleasă, 88% dintre analişti pretinzând o bună cunoaştere a acestuia.\r\rCa rezultat al unei mai bune înţelegeri a IFRS tot mai puţini analişti consideră că piaţa va fi afectată la introducerea lor. Anul trecut, peste jumătate dintre ei (51%) se aşteptau la o oarecare confuzie, dar anul acesta procentul a scăzut la 27% - un procent încă semnificativ. Aproape patru cincimi dintre analişti (77%) consideră că IFRS va avea un impact asupra preţurilor acţiunilor companiilor, deşi părerile sunt încă împărţite atunci când se pune întrebarea dacă pieţele au luat încă în considerare acest factor în stabilirea preţurilor. 47% dintre analişti consideră că acest element a fost deja luat în calcul. Aproape jumătate dintre analişti (44%) au menţionat fie că au redus, fie că vor reduce în viitor preţul acţiunilor care arată o volatilitate semnificativă după adoptarea IFRS dacă motivele unei asemenea volatilităţi nu sunt clare.\r\rTotuşi, numărul analiştilor care sunt de acord că IFRS le va asigura o imagine mai clară asupra situaţiei financiare reale a unei companii a scăzut faţă de anul trecut. În prezent, doar 47% dintre analişti au rămas la această părere, în scădere de la 64% anul trecut. O treime dintre analişti (34%) consideră că IFRS nu va avea o contribuţie foarte mare la imaginea pe care o vor obţine, în timp ce o minoritate semnificativă (16%) sunt de părere că informaţiile obţinute vor fi chiar mai reduse decât înainte. În general, cu cât un analist a participat la mai multe sesiuni de instruire organizate de companii, cu atât mai puţin probabil este ca acesta să creadă că IFRS le va oferi mai multe informaţii.\r\rCerinţa de transparenţă şi consecvenţă\rCu toate acestea, 64% dintre analişti sunt de părere că IFRS va creşte transparenţa informaţiilor financiare şi 77% consideră că acestea vor creşte comparabilitatea dintre situaţiile financiare ale companiilor din ţări diferite.\r\rAnaliştii împărtăşesc însă părerea că aplicarea în mod consecvent a IFRS de către companii este un factor esenţial. 95% dintre ei sunt de acord cu rolul important pe care îl are consecvenţa. Peste jumătate (54%), de asemenea, cred că lipsa unei definiri clare a profitului din exploatare conform IFRS este un aspect important ce trebuie abordat.\r\rMark Vaessen a spus: „Este interesant de observat că entuziasmul analiştilor faţă de efectele IFRS a scăzut. Probabil că este pur şi simplu rezultatul unei familiarităţi mai mari: unui realism mai mare. Oricare ar fi motivul, nevoia unei aplicări consecvente a IFRS a reieşit cu claritate. Realizarea unei consecvenţe fără a sfârşi cu reguli detaliate este o provocare pentru toţi cei implicaţi. Nu va exista întotdeauna doar un singur posibil răspuns contabil pentru fiecare situaţie.”\r\rSemnal pentru autorităţile române\r„Credem că piaţa va impune o aplicare consecventă în timp a IFRS, pe măsură ce cele mai bune practici devin consacrate”, a spus Aura Giurcăneanu, Audit Partner la KPMG România. „Acele companii care nu se conformează vor constata că lipsa lor de conformitate devine foarte vizibilă şi, în consecinţă, pot suferi”, a continuat. „Autorităţile române şi companiile trebuie să fie conştiente de acest lucru şi trebuie să fie pregătite pentru că aderarea la UE bate la uşă”, a concluzionat Giurcăneanu.\r\r„După cum arată acest studiu”, a adăugat Vaessen, „companiile au avut destul de mult succes în eforturile lor de comunicare până în prezent. O mai bună înţelegere a IFRS îi va ajuta pe analişti să vadă dincolo de orice inconsecvenţe ce pot apărea în faza de tranziţie şi să valorifice avantajele unei mai mari transparenţe şi comparabilităţii crescute în raportarea financiară în UE şi la nivel global.”\r\r„Noile standarde, care vor intra în vigoare când companiile vor raporta rezultatele lor anuale pentru 2005, sunt menite să reducă diferenţele dintre principalele standarde europene şi cele aplicate în SUA, facilitând astfel acceptarea conturilor străine de către autorităţile de reglementare a pieţelor”, a spus Victor Kevehazi, Senior Partner la KPMG România. „România va trebui, mai devreme sau mai târziu, să facă acest pas. Mai bine mai devreme, decât mai târziu”, a concluzionat Kevehazi.\r