Particularităţi şi cerinţe ale gestiunii şi auditului de mediu

Autor:prof. univ. dr. Neculai TABĂRĂ, drd. Florian Marcel NUŢĂ

JEL:

DOI:

Cuvinte cheie:audit, mediu, poluare, conformitate, gestiune, audit financiar

Abstract:
Auditul de mediu se defineşte prin procesul de verificare sistematică şi documentată, de obţinere şi evaluare obiectivă a dovezilor de audit. Cu ajutorul lor se determină dacă activităţile de mediu, evenimentele, condiţiile, sistemele de gestiune, sau informaţiile despre ele sunt conforme cu criteriile de audit şi comunicare a rezultatelor acestui proces către client. Identificarea, monitorizarea şi diminuarea riscului de mediu sunt influenţate în mod esenţial de auditul respectiv.\r\n\r\nPrin verificarea şi evaluarea obiectivă a situaţiei de mediu a întreprinderii, auditul aduce cu sine o serie de beneficii care contribuie la construirea şi consolidarea unui avantaj comparativ în domeniul protecţiei mediului. Acest avantaj se referă la dobândirea unor raporturi privilegiate cu partenerii sociali, comerciali şi guvernamentali. Întreprinderea beneficiază de o imagine publică favorabilă şi de lipsa raporturilor conflictuale cu organizaţiile de mediu şi comunitatea locală; are posibilitatea promovării unor produse care nu intră în conflict cu standardele de mediu la care sunt aliniaţi partenerii de afaceri; nu riscă ratinguri guvernamentale de mediu negative, amenzi şi penalităţi, având totodată posibilităţi mai mari de obţinere a unor contracte guvernamentale. \r\n\r\nÎn esenţă, demonstrarea responsabilităţii de mediu este favorabilă desfăşurării activităţii şi obţinerii performanţei globale a întreprinderii, prin organizarea auditului de mediu. Acest audit se desfăşoară luând în consideraţie norme şi standarde acceptate la nivel internaţional (EMAS, ISO 14001), care prevăd principii şi reguli aplicabile funcţie de caracterul organizaţiei şi structurile de monitorizare şi protecţie a mediului.\r\n