Rationamentul profesional al auditorilor privind durabilitatea in era AI: de la dileme reglementare si tehnice la distorsiuni algoritmice
Autor:
Maria NICULESCU, Alain BURLAUD
JEL:
M41, M42, Q52
DOI:
10.20869/AUDITF/2025/180/022
Cuvinte cheie:
IA generativa; audit; durabilitate; distorsiuni algoritmice; cadrul conceptual;
Abstract:
Profesia contabila, si in special cea de auditor, se numara printre cele mai impactate de dezvoltarea inteligentei artificiale (IA) si de reglementarile recente in materie de reporting privind durabilitatea. Inteligenta artificiala schimba profund metodele traditionale de audit, transformand rolul, abordarea si responsabilitatile auditorilor, impunand, implicit, noi competente.
In domeniul specific al auditului privind durabilitatea, care capata o importanta crescanda in contextul cerintelor sporite in materie de transparenta si de responsabilitate ESG a intreprinderilor, aceasta transformare este deosebit de semnificativa. IA permite automatizarea si prelucrarea rapida a unui volum mare de date provenite din rapoarte sau baze de date externe, eliberand astfel auditorii de sarcinile repetitive. Teoretic, aceasta automatizare ar trebui sa permita auditorilor sa se concentreze pe interpretarea rezultatelor, exercitarea rationamentului profesional, luarea deciziilor critice si gestionarea problemelor privind durabilitatea. Dar in practica aceasta noua realitate provoaca preocupari majore in randul auditorilor, gravitand in jurul unei intrebari centrale: care este cadrul conceptual in masura sa ghideze formarea rationamentului profesional privind durabilitatea, intr-un context de schimbari reglementare profunde si tehnologii disruptive?
Neavand inca perspectiva retrospectiva necesara asupra acestor practici si nici date empirice consolidate, acest articol se pozitioneaza ca un eseu conceptual, avand ca obiectiv explorarea si imbogatirea cadrului existent al reflectiei auditorilor. Autorii propun o schita de cadru conceptual pentru structurarea formarii rationamentului profesional in practicile de audit al durabilitatii, integrand atat normativitatea europeana consolidata, cat si transformarile disruptive generate de inteligenta artificiala.
Cercetarea se bazeaza pe o analiza critica a literaturii academice, a reglementarilor europene si internationale, precum si pe experienta autorilor. Acestea sunt completate de o cercetare calitativa bazata pe metoda focus grup, ale carei obiective vizeaza validarea modelului teoretic propus si identificarea competentelor emergente impuse de aceasta noua paradigma profesionala.
Autorii au utilizat IA generativa (versiunea GPT-4, 2025) pentru a aprofunda cercetarea documentara, in special pentru colectarea de exemple empirice care sa ilustreze contributiile, provocarile tehnice si distorsiunile algoritmice ale tehnologiilor IA.
Abstract(313KB)
Articol(557KB)